Hramul Facultății de Teologie Ortodoxă și Științele Educației

Cu binecuvântarea și purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit NIFON, Arhiepiscopul Târgoviștei, și anul acesta, hramul Facultății de Teologie și Științele Educației a Universității „Valahia” din Târgoviște se va desfășura după următorul program:
• LUNI 29.01.2024, ora 10:00, în Amfiteatrul albastru al Facultății va avea loc Conferința cu tema „Desăvârșirea sau unirea mistică la Sfinții capadocieni Vasile cel Mare și Grigorie Teologul”, susținută de Pr. Conf. Dr. Alexandru Arion, urmată de tradiționala agapă la care vor participa cadrele didactice și studenții.
• MARȚI 30.01.2024, la ora 8:30, la Catedrala Mitropolitană din Târgoviște, se va săvârși Utrenia și Sfânta Liturghie, la care vor participa cadrele didactice, studenții și masteranzii facultății noastre.
Cinstirea Sfinților Trei Ierarhi,
Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur
Ziua de 30 ianuarie a fiecărui an, în care îi cinstim pe Sfinții Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul sau Cuvântătorul de Dumnezeu și Ioan Gură de Aur, reprezintă, pentru Facultățile de Teologie Ortodoxă și, în general, învățământul teologic universitar din România, prilej de mare sărbătoare, din moment ce acești trei Sfinți Ierarhi sunt considerați ocrotitorii spirituali ai acestui învățământ, nu doar în România, ci în toată lumea creștină ortodoxă, începând, pentru vremurile moderne, cu anul 1936, prin hotărârea luată la Atena, cu ocazia Primului Congres al Profesorilor de Teologie Ortodoxă (29 noiembrie – 6 decembrie), motivația principală fiind că Sfinții Trei Ierarhi reprezintă, pentru conștiința creștină ortodoxă, modelul de ierarhi misionari, cunoscători ai culturii și științelor profane, dar, mai ales, trăitori autentici ai credinței creștine ortodoxe nealterate.
Viețile Sfinților Trei Ierarhi sunt istorisite la zilele lor de cinstire din calendarul bisericesc: Sfântul Vasile cel Mare (330-379) la 1 ianuarie; Sfântul Grigorie Teologul (329-390) la 25 ianuarie; și Sfântul Ioan Gură de Aur (344/354-407) la 13 noiembrie (adormit întru Domnul la 14 septembrie, dar pentru că este prăznuită Înălțarea Sfintei Cruci, a fost mutată cinstirea lui în ziua respectivă) și 27 ianuarie (aducerea Sfintelor sale Moaște în biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol, sub împăratul Teodosie al II-lea, fiul împăraților Arcadie și Eudoxia). Ei au trăit aproximativ în aceeași perioadă, adică în secolul al IV-lea și la începutul celui de al V-lea, și „au adus Ortodoxiei chezășia și strălucirea sfințeniei unor oameni cu înaltă știință de carte, cunoscând ei atât adâncurile învățăturii lui Dumnezeu din «Sfintele Scripturi», moștenite de la Sfinții Apostoli”, cât și „toată știința și filosofia vremii lor”, remarcându-se, totodată, ca „apărătorii prin excelență ai dogmei Sfintei Treimi”.
De altfel, alegerea acestor trei Sfinți Ierarhi, spre cinstirea lor în comun și nu a altora, este pusă în legătură cu acuratețea învățăturii lor despre Sfânta Treime, la care se adaugă rolul pe care ei l-a avut în cristalizarea dogmelor Bisericii, confruntată cu mari erezii, de-a lungul timpului, dar și hotarele stabilite de către ei între gândirea grecească antică și credința creștină, iar numărul lor de trei și nu mai mulți sau mai puțini se datorează cinstirii Dumnezeirii Celei în trei Ipostasuri sau Persoane, astfel că ei sunt percepuți, în troparele și cântările Bisericii, ca fiind „apărătorii Treimii, păzitorii dreptei credințe, cei trei apostoli de după cei doisprezece”, „treimea cea pământească” sau „cei trei preamari luminători ai Dumnezeirii celei de trei ori mai strălucitoare decât soarele”.
Aceste formulări exprimă experiențele duhovnicești ale Sfinților Bisericii, certifică prezența ei în lume, dar și rostul educației oferite prin Facultățile de Teologie. De altfel, Biserica Mântuitorului lumii Iisus Hristos, adică Biserica Ortodoxă, fiind Biserica cea „una, sfântă, sobornicească și apostolească”, pășește în lume cu pașii Sfinților de ieri, de astăzi și de mâine, iar raportarea la experiențele lor înseamnă conexiunea studenților, dar și a tinerilor, în general, cu teologia empirică, din moment ce tocmai această teologie reprezintă singura realitate dinamică și vitalizatoare a sinergiei dintre teologia academică și misiunea Bisericii în societatea contemporană.
Prof. Univ. Dr. Habil. Ion Marian Croitoru